Există mai multe tipuri de căpușe, diferite în funcție de arealul geografic. Pentru zona Europei, căpușa repsonsabilă de transmiterea bolii Lyme se numește Ixodes ricinus.

Ciclul evolutiv al căpușei se derulează pe parcursul a 2-7 ani, trecând prin 3 stadii evolutive: nimfă, larvă și adult, boala fiind transmisă în oricare dintre cele 3 faze. Perioada maximă de activitate a larvei este în luna mai, cea a nimfei în iunie și cea a adultului în luna septembrie, cu variații largi însă ale acestor perioade date fiind modificările climatice actuale.

Boala se transmite ca urmare a înțepăturii de căpușă, deseori înțepătura nimfei sau a larvei trecând neobservată, date fiind dimensiunile mici ale acestora și posibilitatea detașării spontane a căpușei de pe tegument.
Există factori favorizanți descriși ai transmiterii infecției, printre care: durata prelungită de atașare a căpușei pe tegument (peste 24 de ore), înțepăturile repetate sau înțepăturile provocate de mai multe căpușe în același timp, existența unei cantități mari de sânge îngurgitate de către căpușă, precum și înțepăturile în stadiul de nimfă.
„Vârful” maxim al epidemiei este atins în perioada de vară (lunile mai-septembrie), persoanele cele mai expuse sunt cele care desfășoară activități în pădure (lucrători forestieri, amatori de plimbări) însă expuneri și contaminări ocazionale sunt descrise și în parcuri sau grădini publice, în special în zona de deal și mai ales de munte.

Manifestări clinice

Au fost propuse mai multe clasificări ale bolii Lyme în funcție de mainfestările clinice și de evoluție:
• stadiul primar, localizat, caracterizat prin apariția eritemului cronic migrator, (ECM) ce apare la aproximativ 70% dintre pacienți, fiind descris sub forma unei macule sau papule hiperemice ce apare cel mai frecvent la nivelul înțepăturii căpușei, într-un interval de 3-32 de zile post-înțepătură. Dimensiunile sunt variabile, de la 3 cm pâna la 65 cm. Leziunea crește treptat, centrul rămânând mai palid în comparație cu periferia, putând fi asemuită cu o „țintă”. Poate fi cald la atingere, însă este rareori dureros; pacienții pot prezenta, cel mai frecvent, prurit local sau senzație de arsură.
  
  Ulterior, ca urmare a diseminării pe calea sângelui a Borreliei, pot apărea leziuni de eritem cronic, de dimensiuni mai mici și localizate pe toată suprafața corporală.
  Prezența unui eritem cronic migrator permite susținerea diagnosticului de boală Lyme, nemaifiind recomandate alte teste suplimentare. Prezentarea la medic în acestă fază este deosebit de importantă. O mare parte din ECM dispar spontan, în maximum 30 de zile, chiar și în absența tratamentului adecvat.
• stadiul secundar prezintă manifestări virale (astenie, senzație de oboseală, dureri musculare și articulare (dureri, în special la articulațiile mari – genunchi, însoțite de inflamație, roșeață, căldură, impotență funcțională), cefalee, eventual apariția unor leziuni suplimentare de ECM), urmate de simptome neurologice (semne de meningită acută, paralizie facială periferică (se impune detectarea serologiei antiBorrelia în astfel de cazuri), tulburări sfincteriene.
  Tot in stadiul secundar pot apărea și manifestări cardiace, sub forma tulburărilor de ritm cardiac și cardită, sau oculare (în proporție de 5-8%).
• faza tardivă de boală (neuroborelioza) apare după luni sau ani de la faza primară și este caracterizată prin apariția manifestărilor neurologice cronice și articulare, insoțite de leziuni cutante sub forma acrodermatitei cronice atrofice.

Diagnostic și tratament
Este important de reținut că nu toate persoanele cu boala Lyme observă prezența tranzitorie a unei căpușe, aproximativ 25% din cei cu diagnostic cert negând existența unei înțepături în antecedente. În cazuri incerte, de un real folos este detectarea anticorpilor produși de către organism contra Borreliei, ce pot fi determinați prin teste de laborator.

Obiectivul tratamentului antibiotic al unei boreliose Lyme este eradicarea completă a Borreliei, cu scopul de a evita progresia spre forme secundare și terțiare de boală.
Antibioticele recomandate apartin a 3 clase de antibiotice, iar alegerea antibioticului facându-se, numai de catre medic, pe baza unor criterii prestabilite. Durata tratamentului variază între 14-21 de zile pentru faza primară a bolii, până la 28 de zile pentru faza meningeana sau 30-90 de zile pentru artrite cronice.

Profilaxie
Mai important decât orice mesaj al acestui articol consider trecerea în revistă a măsurilor de profilaxie, conform principiului că este mult mai ușor să previi decât să tratezi o boală.
O înțepătură de căpușă poate transmite, pe lângă infecția cu Borrelia, și infecții parazitare, bacteriene sau virale. Ca urmare, este important și controlul vaccinării antitetanice la subiectul expus și revaccinarea, în cazul absenței unui vaccin antitetanic în ultimii 10 ani.
Profilaxia primară are ca scop evitarea contactului cu căpușele, vectorii maladiei Lyme.

Ca și măsuri efective, se recomandă:
• evitarea plimbărilor în zone endemice, infestate de căpușe
• luarea măsurilor generale de control al mediului pentru diminuarea/eradicarea căpușelor sau a rezervorului cu ajutorul substanțelor insecticide: dificile, aplicabile doar pe suprafețe mici (grădini individuale, parcuri)
• purtarea echipamentului adecvat în cazul plimbărilor în aer liber: haine protectoare (pantaloni lungi, bluze cu mâneci lungi, bine închise, șosete, pantofi inchiși)
• aplicarea pe haine și tegumente a soluțiilor revulsive (cu permethrina, un preparat utilizat și în tramentul infestației cu păduchi, interzis însă copiilor sub 2 ani)
• examinarea extrem de atentă a întregului tegument la întoarcerea din aer liber, inclusiv a pielii păroase a capului, axilelor, plicilor inghinale, a zonei pubiene, mai ales la copii.

Profilaxia secundară se axează pe necesitatea extragerii căpușei atașate cât mai repede posibil, cunoscându-se riscul mai mare de transmitere a infecției în cazul persistenței căpușei peste 24-48 de ore. Nu este recomandată utilizarea substanțelor iritante (benzină, alcool, iod, eter, vaselină) deoarece în acest mod este stimulată hipersecreția salivară și regurgitarea de către căpușă, ceea ce creează un risc suplimentar de transmitere a infecției.
Extragerea acesteia se face fie cu ajutorul unei pensete speciale, fine (tracționând capul căpușei), fie de către un cadru medical autorizat și specializat, care va verifica extragerea completă a căpușei. Locul înțepăturii va fi bine dezinfectat (cu soluție betadină) și eventual pansat.
Necesitatea unei profilaxii antibiotice este discutată de la caz la caz, fiind recomandată în cazul situațiilor riscante: înțepătura prelungită, înțepături multiple, nimfe, nivel ridicat de infestație al căpușelor. Profilaxia se poate realiza, individual, sub prescripție medicală, doar la recomandarea medicului.

Există în studiu și un vaccin contra bolii Lyme (retras temporar de pe piață datorită apariției de artrite la subiecții vaccinați). Beneficiul său este însă indubitabil, în special în zonele endemice.

Centrul de implant cohlear din cadrul Spitalului Sf. Constantin beneficiaza de investitii de peste 300.000 de euro, fiind dotat cu aparatura de ultima generatie produsa de lideri mondiali in domeniu, precum si cu un centru de audiologie si protezare auditiva pentru diagnosticarea si corectarea deficientelor de auz la orice varsta.

„La un an de la inaugurarea spitalului, suntem incantati sa anuntam aceasta premiera. Am investit in acest proiect si ne propunem sa efectuam frecvent astfel de interventii complexe, intrucat dispunem de medici cu experienta bogata si tehnologia necesara. Spitalul Sf. Constantin devine acum o alternativa convenabila pentru acest gen de interventii, la un nivel calitativ similar centrelor de profil din strainatate. Efectuarea implantului cohlear reprezinta pentru noi o realizare deosebita si deschide calea catre alte proiecte de anvergura pentru care ne pregatim, cum ar fi transplantul renal si hepatic,” a afirmat Dr. Bogdan Angheloiu, managerul general al Spitalului Sf. Constantin.

Interventie de mare complexitate

Implantul cohlear are indicatie in cazurile de surditate neurosenzoriala severa sau profunda, in care urechea interna este nefunctionala; este un dispozitiv electronic cu mai multe componente, care preia sunetele din mediu, le codifica si le transmite in final sub forma de impulsuri electrice direct nervului auditiv, printr-un electrod introdus in urechea interna (cohlee) nefunctionala. Interventia chirurgicala de mare complexitate este numai primul pas in reabilitarea auditiv-verbala a pacientilor, urmand apoi activarea implantului, reglaje periodice, sedinte de logoterapie si implicarea  familiei. In cazul copiilor diagnosticati cu acest tip de afectiune, cu cat implantul cohlear este efectuat mai devreme, cu atat cresc sansele de recuperare, motiv pentru care este deosebit de importanta investigarea auzului nou-nascutilor. Acest tip de implant poate fi insa indicat si adultilor care sufera de surditate neurosenzoriala severa.

„Efectuarea unui implant cohlear presupune existenta unor resurse materiale si umane importante. Fara o dotare complexa a departamentului de audiologie, a salilor de operatie si fara o echipa de profesionisti (Dr. Luminita Cimpeanu, medic sef sectie ATI si colegii mei Dr. Claudia Boldea si Ing. Audiolog Cristian Grigorita) nu am fi reusit primele implanturi cohleare la Brasov. Toate aceste conditii se reunesc la Spitalul Sf. Constantin. Pentru primele cazuri ne bucuram de sustinerea colaboratorilor si prietenilor nostri de la Innsbruck si a tehnicienilor companiei MED-EL, furnizorul implanturilor” a declarat Dr. Sorin Sabau, seful sectiei ORL, coordonatorul proiectului de implant cohlear din cadrul Spitalului Sf. Constantin.

Experienta castigata de Dr. Sorin Sabau in stagii de perfectionare in clinici din strainatate a fost materializata mai intai prin initierea si coordonarea Programului National de Implant Cohlear la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures in perioada 2007 – 2011.

Echipa de specialisti invitati cu ocazia primelor interventii, formata din Prof. Dr. Georg Sprinzl si Dr. Astrid Wolf-Magele, Clinica Universitara ORL Innsbruck, si-au declarat admiratia fata de conditiile spitalului brasovean si de modul in care s-au desfasurat interventiile.

Importanta evenimentului medical a fost marcata de desfasurarea unui simpozion cu tema „Diagnosticul si reabilitarea deficientelor de auz”, desfasurat ieri la Brasov. La evenimentul organizat de Spitalul Sf. Constantin a participat si Prof. Dr. Silviu Albu, Presedintele Societatii Romane de ORL, alaturi de delegatia austriaca si echipa ORL a spitalului privat, prelegerile si demonstratiile practice transmise live din sala de operatie adresandu-se membrilor lumii medicale brasovene.

Spital privat la standarde internationale

Spitalul Sf. Constantin, inaugurat in luna martie 2011, este un proiect dezvoltat de SC Teo Health SA, companie medicala brasoveana cu capital exclusiv privat si beneficiaza de investitii in valoare de 20 milioane euro. Spitalul privat cuprinde 7 sectii cu saloane pentru spitalizare continua si de zi totalizand 79 de paturi si ofera conditii de tratament a caror calitate este certificata la nivel international de catre prestigiosul organism TUV Thuringen. Blocul operator cu cele 3 sali de operatie multifunctionale este la randul sau validat in conformitate cu standardele internationale pentru camere curate si puritatea aerului.

Cei peste 1500 de pacienti care au avut incredere in serviciile medicale oferite de Spitalul Sf. Constantin in primul an de activitate au beneficiat de o gama larga de interventii chirurgicale si tratamente specializate, multe dintre ele efectuate pentru prima data in sistemul privat de sanatate. Pe langa interventiile din cadrul centrului de implant cohlear inaugurat acum, la Spitalul Sf. Constantin se efectueaza frecvent operatii in domeniul chirurgiei laparoscopice, minim-invazive (asa-numita „chirurgie fara incizii”), al chirurgiei obezitatii, introdusa in premiera la Brasov anul trecut, interventii chirurgicale oncologice de anvergura, tratamente oncologice, precum si proceduri chirurgicale complexe aferente neurochirurgiei spinale, urologiei, chirurgiei plastice si ortopediei.

Simpozionul este ocazionat de un eveniment deosebit pentru medicina brasoveana, in cursul diminetii de joi, 12.04.2012 fiind planificate mai multe interventii chirurgicale din domeniul O.R.L. in premiera pentru judetul nostru. Pentru medicii care vor participa la instruire in cursul diminetii, interventiile se vor transmite live in sala de curs a spitalului privat, in scopul de a impartasi participantilor experienta practica a interventiilor deosebit de complexe.

Spitalul Sf. Constantin, inaugurat în luna martie 2011, este un proiect dezvoltat de SC Teo Health SA, companie medicală brașoveană cu capital exclusiv privat și beneficiază de investiții în valoare de 20 milioane euro. Sectia ORL a Spitalului Sf. Constantin este deservita de o sala de operatie dedicata pentru interventii complexe, cu dotari de ultima generatie, produsa de lideri mondiali in domeniu, precum si de un centru de audiologie si protezare auditiva pentru diagnosticarea deficientelor de auz la orice varsta.

În noiembrie 2011 se realizau la Spitalul Sf.Constantin din Braşov primele operaţii de colecistectomie (îndepartarea colecistului) prin ombilic, fără cicatrice, în premieră pentru Braşov, tehnica purtând numele de LESS: Laparo-Endoscopic Single incision Surgery sau SILS: Single Incision Laparoscopic Surgery.
De atunci, numărul acestor proceduri a depăşit practic numărul operaţiilor de colecist prin tehnica laparoscopică standard. Au urmat apoi operaţii din sfera ginecologică : chiste ovariene, anexectomii, mergând până la histerectomia SILS (Dr. Șerban Vasile).

În ultima săptămână, în Spitalul Sf.Constantin, s-au realizat două operaţii în premieră pentru România, echipa formată din chirurgii Dr.Bogdan Moldovan, Dr.Șerban Vasile, Dr.Dumitru Pocreaţă şi anesteziştii (Dr.Luminiţa Câmpeanu, Dr.Adriana Badea, Dr.Ovidiu Jeder şi Dr.Andreea Cantor, realizând o rezecţie rectală joasă pentru un cancer de rect şi un Gastric Sleeve prin tehnica LESS-SILS.

Primul caz, o braşoveancă de 54 de ani, cu un cancer rectal situat la 6 cm de la marginea anală, fusese propusă într-un alt spital pentru o operaţie mutilantă, de îndepartare pe cale clasică a rectului şi anusului, cu anus contra naturii definitiv. Echipa de la Spitalul Sf.Constantin i-a propus şi realizat o intervenţie transombilicală de tip rezectie rectală joasă pe cale anterioară LESS cu excizie totală de mezorect şi anastomoză mecanică la 3 cm de la anus, conservându-i tranzitul pe cale naturală. Evoluţia a fost favorabilă, cu externare la 3 zile postoperator (operată miercuri, externată sâmbătă).

Trocarul QuadPort*(Olympus) în poziţie şi aspectul final cu plaga ombilicală

Tubul de dren abdominal

Un al doilea caz în premieră este cura obezităţii morbide prin abord transombilical fără cicatrici, niciodată realizat în Romania şi cu cca 180 de cazuri realizate în total pe plan mondial. Avantajul tehnicii este că evită cele 5 incizii efectuate în varianta standard (la Spitalul Sf.Constantin) sau chiar 7 incizii (la clinicile bucureștene), realizând o singură incizie în interiorul ombilicului, invizibilă ulterior. Evoluţia pacientei a fost foarte bună, cu externare după 2 zile de la operație (operată vineri, externată duminică).
Menționăm, tot cu titulu de premieră, faptul că la Spitalul Sf.Constantin funcționează “Clubul Bariatric”, unde pacienţii operaţi de obezitate se pot întâlni cu medicii oepratori şi cu nutriţioniştii, iar pacienţii neoperaţi pot vedea “pe viu” rezultatele chirurgiei întâlnind echipa medicală şi colegii operaţi.

Chirurgia transombilicală pentru obezitate morbidă

Aspectul final postoperator.

Posibilităţile de dezvoltare a chirurgiei fără cicatrici sunt practice nelimitate, toate intervenţiile realizabile laparoscopic sunt posibile şi prin ombilic, de la cele mai simple: apendicite, hernia, eventraţii, colecist, până la cele mai complexe: operaţii bariatrice (obezitate) şi cancere. Prin aceste realizări, Spitalul Sf.Constantin din Braşov îşi reconfirmă locul de top între clinicile chirurgicale din România şi din Europa.

Campania initiata de Fundatia Clinica Sf. Constantin are scopul de a sustine depistarea precoce a afectiunilor din sfera ORL la copii si vine in completarea celor doua campanii desfasurate in perioada octombrie 2011 – februarie 2012, campanii ale caror succes au depasit asteptarile initiale. Cu sprijinul Fundatiei Clinica Sf. Constantin, in cadrul campaniilor precedente au fost sponsorizati pentru consultatii peste 200 de copii, din care au fost operati 91. De asemenea, multi copii au beneficiat de investigatii pentru depistarea deficientelor de auz, unele finalizate cu protezarea auditiva.

Pentru programari si informatii parintii se pot adresa la Receptia Spitalului Sf. Constantin din Str. Iuliu Maniu 49, sau la unul din numerele de telefon: 0268.300.300, 0368.800.801, 0751.51.87.82, 0733.008.008 (de luni pana vineri intre 7:30 si 20:00).

Momentul a fost marcat de simpozionul de transplant hepatic desfasurat joi seara la Hotel Aro Palace Brasov. In cadrul simpozionului au sustinut prezentari cei trei invitati speciali, nume marcante din domeniul transplantului hepatic: Prof. Dr. Yaman Tokat, seful sectiei de chirurgie generala si transplant de organe de la Spitalul Florence Nightingale Istanbul, Prof. Dr. Irinel Popescu, Presedinte al Academiei de Stiinte Medicale, Director al Centrului de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic al Institutului Clinic Fundeni si Dr. Isabelle Morard, hepatolog, sef adjunct al Departamentului de Transplant Hepatic al Spitalului Universitar Geneva. La simpozion au luat parte reprezentanti ai lumii medicale brasovene, personal medical si studenti ai facultatii de medicina. Vizita acestor personalitati are o insemnatate deosebita pentru Spitalul Sf. Constantin, intrucat au fost initiate demersurile pentru proiectul de transplant hepatic la spitalul privat din Brasov.

Dr. Bogdan Angheloiu, managerul general al Spitalului Sf. Constantin a declarat: „La un an de la inaugurarea spitalului, ne exprimam dorinta de a investi cat se poate de serios in acest proiect. Ne bucuram de sustinerea Prof. Dr. Yaman Tokat si a Dnei Dr. Isabelle Morard, speram ca ne va sustine si Prof. Dr. Irinel Popescu; anul acesta ne vom antrena echipele, chirurgii si anestezistii nostri vor pleca la Istanbul, Geneva si Bucuresti, iar specialistii de acolo vor veni de asemenea la Spitalul Sf. Constantin pentru a ne ajuta. Alaturi de transplantul hepatic pentru care ne pregatim, speram sa demaram anul acesta si transplantul renal, precum si alte surprize placute pe alte specialitati cum ar fi ORL, urologie si neurochirurgie.”

Prof. Dr. Yaman Tokat, unul din cei mai renumiti specialisti in transplant la nivel mondial, a raspuns astfel vizitei efectuate anul trecut de reprezentantii spitalului brasovean la Istanbul si s-a declarat incantat de dotarile si personalul spitalului privat: „Mi-a placut foarte mult orasul Brasov. Ma asteptam sa gasesc aici un spital mic si banal, dar am fost foarte surprins sa descopar unul din cele mai bine dotate spitale pe care le-am vazut in experienta mea. Atat personalul – bine instruit si cu initiativa,  cat si dotarile – chiar mai bune decat in multe spitale cu care am lucrat, imi spun ca merita sa lucrez cu acest spital. Echipa noastra de la Istanbul este interesata sa-si impartaseasca experienta si cunostintele in transplant cu partenerii de la Spitalul Sf. Constantin Brasov.”

Prof. Dr. Irinel Popescu a declarat in incheierea simpozionului ca se bucura pentru initiativa Spitalului Sf. Constantin din Brasov si recomanda si punerea la punct a unui program pentru donatori, intrucat marea problema in momentul de fata este lipsa donatorilor de organe.

In cadrul vizitei, atat Prof. Dr. Irinel Popescu, cat si Prof. Dr. Tokat au tras un semnal de alarma privind importanta efectuarii unui numar cat mai mare de transplanturi hepatice, intrucat pentru afectiunile ficatului nu exista terapie alternativa, iar numarul de decese cauzate de acestea este foarte mare. De asemenea, Prof. Dr. Tokat a subliniat ca implicarea mass-media este vitala, intrucat ii stimuleaza pe medici sa sustina programe avansate de transplant si de asemenea incurajeaza numarul donatorilor.

Spitalul Sf. Constantin, inaugurat in luna martie 2011, este un proiect dezvoltat de SC Teo Health SA, companie medicala brasoveana cu capital exclusiv privat si beneficiaza de investitii in valoare de 20 milioane euro. Spitalul privat cuprinde 7 sectii cu saloane pentru spitalizare continua si de zi totalizand 79 de paturi si ofera conditii de tratament la nivel international: chirurgie generala, chirurgie plastica-estetica, kinetoterapie, neurochirurgie spinala, oncologie medicala, O.R.L. adulti si copii, ortopedie-artroscopie, urologie, un bloc operator cu trei sali de operatie multifunctionale si o sectie de terapie intensiva dotata cu 13 paturi specializate.

Reporter: Doamnă doctor Andreea Moldovan, spuneți-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră.
A.M.: Mă numesc Andreea Moldovan, sunt medic primar boli infecțioase și mama unei fetițe de 10 ani, Oana.
Parcursul meu profesional a fost lung însă constant și axat în permanență pe aceeași direcție: domeniul bolilor infecțioase. După încheierea studiilor universitare la UMF Tg.Mureș, am început activitatea în cadrul Clinicii de Boli Infecțioase I din același oraș. În paralel am fost angajată prin concurs în cadrul Disciplinei de Boli Infecțioase a UMF Tg.Mures, inițial ca preparator universitar, ulterior ca asistent universitar.

Reporter: Pe parcursul carierei dumneavoastră, v-ați specializat doar în țară sau ați avut și șansa unei perfecționări peste hotare?
A.M.: Am avut în primul rând marea șansă să pot efectua stagii de pregătire la spitale românești de prestigiu, cum ar fi Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, sub îndrumarea directă a Dlui. Prof. Adrian Streinu-Cercel.
În 2005 și 2006 am efectuat și stagii de pregătire în străinătate, la Paris- Villejuif în cadrul  „Unite des Maladies Infectieuses et Tropicales”  a  Universitatii Paris-Sud. Stagiile efectuate la Paris sub îndrumarea reputatului Prof. Dr. Daniel Vittecoq mi-au permis atât acumularea de informații noi și moderne, „încărcarea” rezervelor bibliografice prin cărțile și articolele la care am avut acces direct sau pe care le-am putut achiziționa cu această ocazie, cât mai ales cunoașterea mediului de lucru și a modalității occidentale de abordare a pacientului, cu competență, politețe și respect. Am lucrat efectiv alături de Prof. Vittecoq,  iar această colaborare s-a concretizat, la un an după ultimul stagiu, în anul 2008, cu finalizarea tezei mele de doctorat intitulată „Toxoplasmoza cerebrală la pacienții seropozitivi HIV”. Teza s-a bazat pe un studiu amplu, comparativ, efectuat pe 2 eșantioane diferite de pacienți: pacienți urmăriți în cadrul Clinicii din Paris și pacienți seropozitivi  HIV îngrijiți în cadrul Centrului Regional HIV/SIDA ce activează în Tg. Mureș, în cadrul Clinicii Boli Infecțioase I. Perioada de perfecționare la Paris s-a concretizat de asemenea și cu editarea a două cărti ce tratează subiectul infecției cu Toxoplasma gondii la pacienți imunodeprimați.

Reporter: Care a fost cea mai „prolifică” perioadă a carierei dumneavoastră până în prezent?
A.M.: Schimbarea cea mai amplă de ritm a vieții mele s-a produs în anul 2009, an pe care îl consider acum extrem de norocos, când am fost acceptată ca Bursieră de Excelență în cadrul Universității Geneva, bursă acordată sub egida Swiss Infectious Diseases Society și a International Society for Infectious Disease (Massachusetts). Ne-am mutat la Geneva împreună cu fetița mea (soțul meu fiind deja angajat în cadrul Spitalului Cantonal din Geneva). A început astfel o perioadă extrem de benefică și prolifică pentru mine din punct de vedere profesional: inițial am lucrat în cercetare, în mai multe proiecte de studiu al antibioticelor și a noilor molecule propuse în tratamentul șocului septic,  ulterior activând  în domeniul clinic. Am avut din nou șansa să lucrez cu personalități ale lumii medicale internaționale, în cadrul diferitelor departamente ale Spitalului Universitar din Geneva.
Activitatea în cadrul Compartimentului de Prevenire și Control al Infecțiilor Nozocomiale al spitalului elvețian, un fel de „sistem imunitar”, protector al spitalului, mi-a oferit posibilitatea completării cunostințelor în domeniul bolilor infecțioase cu cele de epidemiologie, mai ales legate de profilaxia acestor infecții nozocomiale redutabile în mediul spitalicesc.

Reporter: Acum aduceți aceste cunoștințe acumulate peste hotare înapoi în România. În ce constă activitatea dumneavoastră la Spitalul Sf. Constantin?
A.M.: Activitatea mea la Spitalul Sf. Constantin din Brașov este axată pe două direcții distincte: cea a diagnosticului și tratamentului bolilor infecțioase, atât pentru pacienții spitalizați, cât și pentru pacienții consultați în ambulator, precum și cea desfășurată în cadrul Departamentului de Control al Calității, respectiv prevenirea și controlul infecțiilor nozocomiale, unde colaborez extrem de constructiv și plăcut cu alte trei colege.

Reporter: Cu ce se ocupa mai exact un departament de calitate într-un spital privat?
A.M.: În cadrul acestui Departament, munca noastră este comparabilă, uneori, cu cea cea a unui bijutier: muncă migăloasă, constantă, extrem de riguroasă, ce nu lasă loc de „mai puțin bine”. Normele de igienă pe care le impunem în Spitalul Sf. Constantin sunt foarte drastice, dezinfecția și curățenia trebuie controlate constant, iar siguranța pacientului este pe primul loc. Am învățat în Elveția importanța unei strategii coerente și susținute în ceea ce privește controlul infecțiilor nozocomiale, „inamici” de temut ai pacienților,  față de care arsenalul terapeutic devine din ce în ce mai sărac si ineficient.
Experiența epidemiologică a colegelor mele este de un real folos în asigurarea unei constanțe în menținerea standardelor de igienă a muncii, a mediului spitalicesc. Grație sprijinului conducerii, niciun rabat de la calitate nu este permis sau acceptat: toate substanțele, procedurile, normele sunt conforme cu legislația românescă și europeană în vigoare.

Reporter: Ce noutăți introduceți în cadrul strategiei de prevenire a infecțiilor intra-spitalicești la Spitalul Sf. Constantin?
A.M.: Conform principiului „mai bine previi o boală decât să o tratezi”, am introdus, ca unicat în țară, screeningul pacienților încă de la internare, cu scopul depistării colonizării cu germeni multirezistenți, de tip MRSA, BLSE, VRE, Acinetobacter. Astfel, în cazul pacienților depistați purtători de astfel de germeni, se aplică măsuri de protecție speciale, cunoscute și respectate de către întreg personalul, care protejează atât pacientul, cât și pe ceilalți pacienti, personalul medical, mediul spitalicesc, aparținătorii. În acest scop, avem la dispoziție, pentru pacienți, pe lângă echipamentul de spital, halate de unica folosință, soluție alcoolică de clorhexidină pentru dezinfecția mâinilor, utilizăm pentru igiena zilnică săpunuri dezinfectante, conform normelor internaționale propuse de către organisme acreditate, ca CDC sau WHO. Pe lângă protecția pacienților și a anturajului, acest screening ne ajută ulterior și la individualizarea profilaxiei antibiotice preoperatorii (administrată conform ghidurilor europene în vigoare) și, acolo unde este cazul, la modularea schemelor de terapie antibiotică propuse.

Reporter: Strategia aceasta de prevenire se aplică doar pacienților, sau și angajaților spitalului?
A.M.: Același screening îl aplicăm și personalului angajat. În plus, personalul este instruit în permanență, săptămânal, grație sistemului de proceduri elaborat și implementat conform  cerințelor standardelor ISO, privind importanța aplicării corecte și necondiționate a măsurilor de igienă și bună conduită medicală în activitatea zilnică.
Fiind un spital cu profil eminamente chirurgical, conducerea ne-a acceptat propunerea de a efectua testarea imunității personalului contra hepatitei B și vaccinarea, acolo unde se impune.
Înainte de începerea sezonului de toamnă-iarnă, o atenție deosebită o vom acorda prevenirii transmiterii infecțiilor respiratorii, în special a gripei, atât pentru personal, cât și pentru pacienți sau aparținători.
Vizitatorii, aparținătorii pacienților, beneficiază și ei de condiții speciale, cu scopul de a reduce la minim riscul de infecții intraspitalicești: papuci de unică utilizare, halate, soluție dezinfectantă pentru mâini, disponibile încă de la intarea în spital și pe secție.

Reporter: În încheiere, cum vedeți perspectivele dumneavoastră în România?
A.M.: Ca o concluzie, sunt mândră de situația actuală: lucrez într-un spital nou și modern, unde sugestiile de „bună practică medicală” deprinse la Geneva își găsesc rapid și eficient locul; lucrez împreună cu un colectiv tânăr și extrem de entuziast, decis să ofere o „altfel de medicină”,  la un standard de excelență, spital situat într-un oraș minunat.
Nu privesc cu tristețe spre Geneva (poate cu nostalgie către prietenii dragi de acolo), din contră, sunt linișitită de „repatriere” și de noul început aici, în țara mea, alături de ai mei.

Reporter: Domnule doctor Banu, aţi fost nominalizat drept medic senior al Departamentului de Oncologie Medicală din Spitalul Sf. Constantin. Ce ne puteţi spune despre dvs.?
Dr. Banu: Am absolvit cu diplomă de merit Universitatea de Medicină „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, promoţia 1992, şi specialitatea de oncologie medicală în 1998. Actualmente, sunt medic primar în aceeaşi specialitate, parcursul meu profesional fiind marcat de cei peste 7 ani petrecuţi în Franţa, în diverse centre universitare. De altfel, am şi certificarea franceză a specialităţii de oncologie, obţinută prin examen în martie 2006, ca membru al Colegiului Medicilor din Paris. Sunt în curs de a-mi certifica diploma de specialitate şi în Marea Britanie. Ca membru în multiple societăţi profesionale savante, am o intensă activitate de cercetare clinică şi numeroase publicaţii în reviste europene şi nord-americane de prestigiu. Profilul complet poate fi accesat la următoarele adrese: Linkedin
Reporter: De ce tocmai Braşovul?
Dr. Banu: Sibian de origine, Braşovul a fost pentru mine o destinaţie familiară, mereu prezentă în mintea şi sufletul meu. Propunerea de a lucra în acest oraş al Transilvaniei a venit într-un moment în care mă pregăteam să plec din nou în Franţa, de această dată într-o clinică privată. Alternativa „autohtonă” m-a convins, iar printre motivele care au contat a fost şi locaţia geografică, fără doar şi poate. După ani de zile petrecuţi la Cluj-Napoca în Institutul Oncologic „Ion Chiricuţă” ca medic al secţiei de oncologie, Braşovul devine o a doua casă, pentru mine şi familia mea.
Reporter: Este această opţiune o alternativă la emigrare?
Dr. Banu: Parcursul unui medic în specialitatea de oncologie este unul dificil, plin de eforturi şi sacrificii. Pentru cei din generaţia mea, emigrarea a fost una dintre soluţiile alternative. Pentru tinerii oncologi de astăzi, ea devine singura variantă posibilă. Dezvoltarea sistemului privat de asistenţă medicală le dă posibilitatea de a rămâne în ţară, aşa cum o mare parte dintre ei şi-o doresc. Trebuie doar să dovedesti că eşti competent, capabil de muncă în echipă şi plin de iniţiativă. Mi-am propus să le împărtăşesc din experienţa mea celor mai tineri, fără antecedente profesionale internaţionale.
Reporter: Ce v-aţi propus să realizaţi în acest spital privat multidisciplinar?
Dr. Banu: Pornesc la drum plin de speranţă, cu dorinţa de a realiza ceea ce am reuşit doar în afara ţării. Visul de a putea lucra la standarde de calitate adevărate şi în propria ţară prinde în sfârşit contur. Este nevoie de noi aici şi concetăţenii noştri vor înţelege asta doar atunci când ne vor trece pragul instituţiei. Suntem o echipă tânără, extrem de motivată, decisă să facă din acest spital o referinţă în oncologia naţională. La 43 de ani, în plină maturitate profesională sunt gata de start într-un alt moment important al carierei mele. Toată experienţa şi puterea mea de muncă vor fi puse în slujba împlinirii acestui deziderat. Infrastructura modernă pusă la dispoziţie cu generozitate de către investitori ne va permite ca prestaţia noastră să fie una cu adevărat profesionistă. Aşa cum spunea şi domnul Cristian Teodorescu, investitor TEO Health, într-un interviu recent publicat, la Spitalul Sf. Constantin pacienţii vor găsi „ceva ce nu se poate cumpăra: atenţie, amabilitate, promptitudine, preocupare deosebită din partea personalului”.
Reporter: Ce ne puteţi spune despre componenţa echipei dumneavoastră?
Dr. Banu: Structura departamentului de oncologie impune prezenţa unui personal extrem de specializat. Mulţi dintre membrii echipei au fost deja selectaţi exclusiv pe criterii de competenţă profesională şi probitate morală. Întregirea acesteia se va face ulterior prin parcurgerea etapelor de recrutare în cele câteva săptămâni rămase până la inaugurarea oficială a spitalului. Cei interesaţi ne pot contacta. Pentru aceasta le stă la dispoziţie pagina de Internet a spitalului: http://spitalulsfconstantin.ro/.
Reporter: Cum veţi face faţă concurenţei sistemului public de asistenţă de specialitate ?
Dr. Banu: Ca şi în alte domenii, concurenţa loială este benefică, fiind la baza creşterii calitaţii prestaţiei depuse. Angajamentul nostru este acela de a furniza servicii prompte, de calitate, la preţuri avantajoase. Raportul cost-beneficiu se doreşte a fi unul echilibrat. Doar aşa ne vom alinia sistemelor private de asistenţă medicală de specialitate din Occident. Un management judicios al resurselor materiale şi intelectuale va sta la baza succesului acestui spital. Sperăm să reducem exodul pacienţilor către clinici din Austria, Germania şi Franţa. Acum, aceleaşi servicii le vor putea găsi în ţară.
Reporter: Secţia dvs. va fi implicată în cercetarea clinică? Veţi avea posibilitatea să intraţi în circuitul studiilor clinice?
Dr. Banu: Partea de cercetare aplicată la nivel clinic este una din obiectivele prioritare. Vom dezvolta un departament dedicat acestui scop, în efortul nostru de a pune la dispoziţia pacienţilor pe lângă terapia standard şi tratamente inovante, la care accesul este în general limitat. Suntem deja în legătură cu structuri şi companii interesate în dezvoltarea acestui capitol, cel al studiilor clinice. Ţin să precizez că între 2001-2007 am fost şi coordonator al unităţii de cercetare în oncologie al Spitalului European „Georges Pompidou” din Paris. Acolo am avut ocazia să particip la zeci de studii clinice de faza I-IV, ca investigator sau coordonator. La Spitalul Sf. Constantin vom promova excelenţa şi în acest domeniu de avangardă. Interconexiunea cu spitale şi clinici de profil din vestul Europei, în special din Franţa, ne va permite să intrăm în circuitul european. De altfel, spitalul va trece prin toate procedurile de acreditare necesare, pentru a se alinia la standardele stricte impuse în studiile clinice. Procedurile medicale vor avea loc, în majoritate, în cadrul spitalului, prezenţa unui departament de radiologie-imagistică complet echipat şi a laboratorului de analize medicale fiind un avantaj major.
Reporter: Ce este important să ştie pacienţii care vor să apeleze la serviciile spitalului?
Dr. Banu: Încercăm să impunem un sistem de programare pentru a facilita accesul la serviciile medicale. Pacienţii vor avea posibilitatea să ne contacteze pe căi multiple: telefon, fax, e-mail, pagină Internet, reţele de socializare. Dorim să îi ajutăm pe toţi aceia încercaţi de suferinţă, în dorinţa de a readuce speranţa în sufletele celor care au atâta nevoie. Pentru aceasta, zeci de medici, asistente şi personal tehnic se pregătesc deja. Sperăm că toate aceste gânduri să devină realitate la începutul anului viitor.