logo Spitalul Sf. Constantin
Solicita programare
Solicita programare
< Bloguri personale medici seniori chirurgie generala
04.05.2012 17:31 Vechime: 5 yrs
Categorie: Boli Infectioase

Un subiect de "sezon": capusele

Un subiect de "sezon": capusele


Capusele reprezinta, in acest anotimp, un subiect „cald”, data fiind perioada de maxima multiplicare si dezvoltare pe care o ating, precum si activitatile frecvente ale omului in natura, ce favorizeaza contactul cu acest vector.
Aflam mai jos de la Dna Dr. Andreea Moldovan, medic primar boli infectioase la Spitalul Sf. Constantin, care sunt risurile la care ne expune o muscatura de capusa si cum sa ne protejam cat mai bine.
Maladia transmisa de capuse (in special din genul Ixodes) se numeste boala Lyme, denumita astfel dupa o mica localitate din Connecticut, SUA, unde, in anul 1975, a fost pusa in evidenta o epidemie anormala de artrite survenite la copii.
Boala Lyme este o zoonoza, produsa in urma infectiei cu diferite specii genomice de Borrelia burgdorferi sensu lato, in special Borrelia burgdorferi stricto sensu, B. garinii si B. afzelii.

Exista mai multe tipuri de capuse, diferite in functie de arealul geografic. Pentru zona Europei, capusa repsonsabila de transmiterea bolii Lyme se numeste Ixodes ricinus.


 
Ciclul evolutiv al capusei se deruleaza pe parcursul a 2-7 ani, trecand prin 3 stadii evolutive: nimfa, larva si adult, boala fiind transmisa in oricare dintre cele 3 faze. Perioada maxima de activitate a larvei este in luna mai, cea a nimfei in iunie si cea a adultului in luna septembrie, cu variatii largi insa ale acestor perioade date fiind modificarile climatice actuale.


 
Boala se transmite ca urmare a intepaturii de capusa, deseori intepatura nimfei sau a larvei trecand neobservata, date fiind dimensiunile mici ale acestora si posibilitatea detasarii spontane a capusei de pe tegument.
Exista factori favorizanti descrisi ai transmiterii infectiei, printre care: durata prelungita de atasare a capusei pe tegument (peste 24 de ore), intepaturile repetate sau intepaturile provocate de mai multe capuse in acelasi timp, existenta unei cantitati mari de sange ingurgitate de catre capusa, precum si intepaturile in stadiul de nimfa.
„Varful” maxim al epidemiei este atins in perioada de vara (lunile mai-septembrie), persoanele cele mai expuse sunt cele care desfasoara activitati in padure (lucratori forestieri, amatori de plimbari) insa expuneri si contaminari ocazionale sunt descrise si in parcuri sau gradini publice, in special in zona de deal si mai ales de munte.


Manifestari clinice


Au fost propuse mai multe clasificari ale bolii Lyme in functie de mainfestarile clinice si de evolutie: 

  • stadiul primar, localizat, caracterizat prin aparitia eritemului cronic migrator, (ECM) ce apare la aproximativ 70% dintre pacienti, fiind descris sub forma unei macule sau papule hiperemice ce apare cel mai frecvent la nivelul intepaturii capusei, intr-un interval de 3-32 de zile post-intepatura. Dimensiunile sunt variabile, de la 3 cm pana la 65 cm. Leziunea creste treptat, centrul ramanand mai palid in comparatie cu periferia, putand fi asemuita cu o „tinta”. Poate fi cald la atingere, insa este rareori dureros; pacientii pot prezenta, cel mai frecvent, prurit local sau senzatie de arsura.



    Ulterior, ca urmare a diseminarii pe calea sangelui a Borreliei, pot aparea leziuni de eritem cronic, de dimensiuni mai mici si localizate pe toata suprafata corporala. Prezenta unui eritem cronic migrator permite sustinerea diagnosticului de boala Lyme, nemaifiind recomandate alte teste suplimentare. Prezentarea la medic in acesta faza este deosebit de importanta. O mare parte din ECM dispar spontan, in maximum 30 de zile, chiar si in absenta tratamentului adecvat. 
  • stadiul secundar prezinta manifestari virale (astenie, senzatie de oboseala, dureri musculare si articulare (dureri, in special la articulatiile mari – genunchi, insotite de inflamatie, roseata, caldura, impotenta functionala), cefalee, eventual aparitia unor leziuni suplimentare de ECM), urmate de simptome neurologice (semne de meningita acuta, paralizie faciala periferica (se impune detectarea serologiei antiBorrelia in astfel de cazuri), tulburari sfincteriene. Tot in stadiul secundar pot aparea si manifestari cardiace, sub forma tulburarilor de ritm cardiac si cardita, sau oculare (in proportie de 5-8%). 
  • faza tardiva de boala (neuroborelioza) apare dupa luni sau ani de la faza primara si este caracterizata prin aparitia manifestarilor neurologice cronice si articulare, insotite de leziuni cutante sub forma acrodermatitei cronice atrofice. 

Diagnostic si tratament


Este important de retinut ca nu toate persoanele cu boala Lyme observa prezenta tranzitorie a unei capuse, aproximativ 25% din cei cu diagnostic cert negand existenta unei intepaturi in antecedente. In cazuri incerte, de un real folos este detectarea anticorpilor produsi de catre organism contra Borreliei, ce pot fi determinati prin teste de laborator. 

Obiectivul tratamentului antibiotic al unei boreliose Lyme este eradicarea completa a Borreliei, cu scopul de a evita progresia spre forme secundare si tertiare de boala. Antibioticele recomandate apartin a 3 clase de antibiotice, iar alegerea antibioticului facandu-se, numai de catre medic, pe baza unor criterii prestabilite. Durata tratamentului variaza intre 14-21 de zile pentru faza primara a bolii, pana la 28 de zile pentru faza meningeana sau 30-90 de zile pentru artrite cronice.

Profilaxie


Mai important decat orice mesaj al acestui articol consider trecerea in revista a masurilor de profilaxie, conform principiului ca este mult mai usor sa previi decat sa tratezi o boala.
O intepatura de capusa poate transmite, pe langa infectia cu Borrelia, si infectii parazitare, bacteriene sau virale. Ca urmare, este important si controlul vaccinarii antitetanice la subiectul expus si revaccinarea, in cazul absentei unui vaccin antitetanic in ultimii 10 ani.
Profilaxia primara are ca scop evitarea contactului cu capusele, vectorii maladiei Lyme.

Ca si masuri efective, se recomanda:

  • evitarea plimbarilor in zone endemice, infestate de capuse
  • luarea masurilor generale de control al mediului pentru diminuarea/eradicarea capuselor sau a rezervorului cu ajutorul substantelor insecticide: dificile, aplicabile doar pe suprafete mici (gradini individuale, parcuri)
  • purtarea echipamentului adecvat in cazul plimbarilor in aer liber: haine protectoare (pantaloni lungi, bluze cu maneci lungi, bine inchise, sosete, pantofi inchisi)
  • aplicarea pe haine si tegumente a solutiilor revulsive (cu permethrina, un preparat utilizat si in tramentul infestatiei cu paduchi, interzis insa copiilor sub 2 ani)
  • examinarea extrem de atenta a intregului tegument la intoarcerea din aer liber, inclusiv a pielii paroase a capului, axilelor, plicilor inghinale, a zonei pubiene, mai ales la copii.

Profilaxia secundara se axeaza pe necesitatea extragerii capusei atasate cat mai repede posibil, cunoscandu-se riscul mai mare de transmitere a infectiei in cazul persistentei capusei peste 24-48 de ore. Nu este recomandata utilizarea substantelor iritante (benzina, alcool, iod, eter, vaselina) deoarece in acest mod este stimulata hipersecretia salivara si regurgitarea de catre capusa, ceea ce creeaza un risc suplimentar de transmitere a infectiei.
Extragerea acesteia se face fie cu ajutorul unei pensete speciale, fine (tractionand capul capusei), fie de catre un cadru medical autorizat si specializat, care va verifica extragerea completa a capusei. Locul intepaturii va fi bine dezinfectat (cu solutie betadina) si eventual pansat.
Necesitatea unei profilaxii antibiotice este discutata de la caz la caz, fiind recomandata in cazul situatiilor riscante: intepatura prelungita, intepaturi multiple, nimfe, nivel ridicat de infestatie al capuselor. Profilaxia se poate realiza, individual, sub prescriptie medicala, doar la recomandarea medicului.
 
Exista in studiu si un vaccin contra bolii Lyme (retras temporar de pe piata datorita aparitiei de artrite la subiectii vaccinati). Beneficiul sau este insa indubitabil, in special in zonele endemice.


LOCATIA SPITALULUI SF. CONSTANTIN

URMARITI-NE PE:

Stirile Digi24: Cel mai curat spital din Europa, la Brașov
Prezentare Spitalul Sf. Constantin - Geneva, ICPIC 2013, EUROPEAN HAND HYGIENE EXCELLENCE AWARD 2013
Dr. Lucian Oncescu, medic primar ORL: Amigdalita cronica si vegetatiile adenoide
Dr. Eugeniu Banu - interviu Digi TV
Adenomul de prostata - Tratamentul minim-invaziv TURis - Dr. Vitalie Mogoreanu, medic primar urolog
Ortopedia moderna, diagnostic si tratament - Interviu cu Dr. George Muntean, medic primar ortoped