Disruptorii endocrini sunt chimicale externe sau amestecuri de chimicale care interferează cu acțiunea hormonilor.
Sursele sunt multiple – metale grele, produși chimici industriali, produse de îngrijire personală, pesticide, obiecte/ vase din plastic, medicamente, alimente stropite cu pesticide nereglementate.
Expunerea zilnică este mică însă pe termen lung se acumulează. Mulți spun frecvent “Toți suntem expuși dar suntem bine!”. Adevărul îngrijorător este că totuși.. NU suntem bine! La nivel global este o pandemie de sindrom metabolic (combinație între obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat, hipercolesterolemie), în creștere la copii.
Sunt anumite boli care au început să crească în incidență în ultimii ani atât în țările dezvoltate cât și în cele în curs de dezvoltare cum ar fi: cancerul testicular și mamar, concentrația scăzută de spermatozoizi, volumul testicular scăzut, infertilitatea la bărbați și femei, obezitatea, ADHD, autismul, diabetul zaharat, pubertatea precoce sau tardive, menarha apare mai devreme și multe altele. Aceasta nu înseamnă că aceste boli se datorează doar disruptorilor endocrini, însă dovezile din laborator sugerează că pot să aibă un rol cauzal în trendul ascendent. Sistemul endocrin este important de la naștere până la moarte dar și în perioada intrauterină pentru că substanțele chimice traversează placenta, de aceea este important să nu interferăm cu acesta. Disruptorii endocrini interferează cu acțiunea hormonului la nivelul receptorului specific, pot bloca acțiunea normală a hormonilor sau pot mima acțiunea acestora cu efecte negative asupra organismului pentru că și excesul și deficitul unui hormon schimbă calitatea vieții.
Unele dintre chimicalele cunoscute care de altfel au și fost înlăturate sunt dietistilbestrolul DES un estrogen chimic administrat în antecedente la femeile însărcinate care a dus la creșterea obezității copiilor și Atrazina, un pesticid herbicid care afectează dezvoltarea organelor sexuale la animalele acvatice, broaște în special, prin blocarea acțiunii testosteronului.
Cum limităm expunerea? Nu este nevoie de studii în chimie sau de costuri suplimentare pentru a avea grijă.
1. Este important să mâncăm organic, din surse sigure. După 1-3 zile de consum de mâncare organică s-a demonstrat că scade concentrația urinară a pesticidelor.
2. Evitarea consumului alimentelor din conserve și a celor procesate/ ultraprocesate – reduce expunerea la bisphenol A (BPA) și ftalați.
3. Evitarea contactului prelungit cu hârtia termală (bonurile de la cumpărături în special la vânzători) – expunere la bisphenol A.
4. Atenție la produsele de îngrijire personală – să nu conțină în ingrediente – ftalați, bisphenol A, parabeni, triclosan, benzofenone 3, parfumuri de orice fel. Mai simplu sa nu aibă ingrediente care conțin literele PH si TH.
5. Atenție la plastic!! – este important să verificați numărul de reciclare notat într-un triunghi din săgeți- de evitat numerele 7 (conține policarbonat cu bisphenol), 3 (polivinil chloride), 6 (polistiren)
6. NU încălziți în microunde veselă din plastic chiar dacă scrie pe aceasta că este pentru microunde sau nu conține bisphenol A – poate duce la descompunerea polimerilor în monomeri și crește absorbția substanțelor chimice.
7. NU spălăm vesela din plastic în mașina de spălat vase – se descompune și crește absorbția substanțelor chimice.
8. Atenție la substanțele ignifuge – este necesară aerisirea frecventă a spațiilor închise care conțin mobilă, materiale tratate cu substanțe ignifuge, mai ales în camerele cu mochetă/ covoare care pot crește concentrația substanțelor chimice.
9. Folosiți aspiratoare cu filtru HEPA care înlătură acumularea chimicalelor și folosiți mopurile umede.
10. Evitați tigăile nonaderente – conțin substanțe ca perfluoroalkyl PFAS; sunt de preferat cele din fontă sau oțel inoxidabil.
Ce ingrediente trebuie evitate în produsele de igienă personală pentru adulți și copii ?
- Sodium Lauryl Sulfate – înlătură bariera de protecție a pielii și favorizează absorbția toxinelor;
- Agenți de prezervare ca phenoxyethanol, SHG;
- parabeni;
- aluminiu
- alcohol;
- isopropyl myristate;
- propylene glycol, polyethylene glycol (PEG);
- imidazolidinyl urea și alți agenți de prezervare formaldehidici.
Chiar dacă poate dura citirea ingredientelor de pe o etichetă, este important de știut la ce suntem expuși mai ales când avem și alte opțiuni.
Pe site-ul https://www.ewg.org/skindeep/ se pot verifica ingredientele produselor cosmetice și gradul lor de risc.
Dr. Căpraru Oana Maria – Medic primar endocrinolog
Informații și programări:
Spitalul Sf. Constantin
Calea București nr. 318, Iuliu Maniu nr. 49
Call Center 0268 300 300
www.spitalulsfconstantin.ro
[email protected]