HIPEC

Chirurgie Citoreductivă și Chimioterapie Hipertermică Intraperitoneală (HIPEC) la Spitalul Sf. Constantin din Brașov, program lansat în urmă cu aproape 9 ani, singurul proiect cu activitate constantă din România și in Europa de Est, dedicat pacienților cu tumori abdominale avansate.

 

Spitalul Sf. Constantin este cel mai important centru onco-chirurgical din Europa de Est.

Excelență în chirurgia oncologică la Spitalul Sf. Constantin.

Echipa chirurgicală a spitalului nostru și-a făcut o misiune din lupta împotriva cancerului, spitalul nostru punând la dispoziția pacienților oncologici o gamă extrem de largă de proceduri chirurgicale, unele unicat în România și Europa de Est, alături de o tehnologie de nivel european. Spitalul Sf. Constantin devine alternativa la centrele din străinătate și la centrele universitare tradiționale. De altfel, un număr tot mai mare de pacienți din centrele universitare cu tradiție aleg să se opereze în spitalul nostru.

Carcinomatoza peritoneală reprezintă diseminarea cancerelor abdominale și extra abdominale la nivelul seroasei peritoneale (peritoneu parietal și peritoneu visceral). A fost considerată mult timp ca fiind o boală terminală, pacienții având indicație de chimioterapie paliativă sau doar de terminal-care.

Primele studii privind peritonectomia și chimioterapia hipertermică intraperitoneală (HIPEC) aparțin prof. Paul Sugarbaker din anii 1980, acesta arătând că pentru anumite indicații cum ar fi pseudomixoma peritonei, mezoteliom peritoneal, se pot obține chiar vindecări de boală, iar pentru altele cum ar fi cancerul colorectal sau cancerul ovarian ameliorarea substanțială a prognosticului cu supraviețuiri de peste 50% la 5 ani față de 0 la 2 ani.

Importanța/ prevalența

Nevoia de HIPEC în România este de peste 1000 de cazuri pe an în condițiile în care toate centrele existente realizează sub 60 de proceduri pe an, restul pacienților pierzându-se, mulți dintre ei fără măcar a avea informația că sunt tratabili.

Mult timp considerată o boală incurabilă, carcinomatoza peritoneală (cancerul abdominal diseminat la seroasa peritoneală) beneficiază astăzi de un tratament extrem de eficient ce combină chirurgia radicală, peritonectomia și chimioterapie hipertermică intraperitoneală – HIPEC (Hyperthermic intraperitoneal chemotherapy).

Anual în România apar:

– 2000 de cazuri noi de cancer de ovar dintre care 50% prezintă sau vor dezvolta carcinomatoză peritoneală.

– 5000 de cazuri noi de cancer de colon dintre care 10% prezintă carcinomatoză peritoneală.

– 800 de cazuri noi de cancer gastric dintre care 25% prezintă carcinomatoză peritoneală.

– Pseudomixoma peritoneală 2 cazuri la 1.000.000 de locuitori.

– Mezoteliomul peritoneal 1-2 cazuri la 1.000.000 de locuitori.

Nevoia actuală de intervenții de tip HIPEC în România este de peste 1000 de cazuri/an în condițiile în care numărul de intervenții actualmente nu depășește 60-70 de cazuri/an.

Centrul de Carcinomatoză Peritoneală din cadrul Spitalului Sf. Constantin Brașov a demarat în anul 2013, până în prezent fiind efectuate aproximativ 300 de intervenții cu o medie anuală de 33 intervenții, centrul nostru fiind în primele 5 din Uniunea Europeană.

În ultimii 4 ani numărul intervențiilor fiind de cca. 40/an.

Începând din luna Martie 2019 în cadrul centrului nostru este disponibilă și procedura PIPAC (Pressurized IntraPeritoneal Aerosol Chemotherapy) – singurul centru PIPAC din România pentru cazurile neeligibile pentru HIPEC. Până în prezent au fost efectuate peste 50 de intervenții PIPAC.

În prezent, tratamentul carcinomatozei peritoneale este principala patologie tratată de centrul nostru.

Experiența Spitalului Sf. Constantin

Începută în august 2013, experiența noastră numără aproximativ 300 de intervenții, cu o medie de peste 33 pe an, ceea ce ne plasează în primele 5 centre din Europa. 2/3 din indicații sunt cancerele ovariene, supraviețuirea la 5 ani a acestora fiind 40% existând cazuri în viață la peste 7 ani de la operație fără recidivă, care pot viza vindecarea, lucru imposibil fără HIPEC.

HIPEC – METODA DE TRATAMENT IN CANCERELE ABDOMINALE COMPLEXE

Tratamentul pentru cancerele în stadiu avansat extinse în cavitatea abdominală era limitat până de curând doar la chimioterapie, însă începând cu anul 2013, la Spitalul Sf. Constantin s-au pus bazele unuia dintre cele mai importante centre HIPEC din Europa de Est. Oferim pacienților noștri o rată de supraviețuire mai bună, cu ajutorul tratamentului chirurgical.

Cancerele extinse în abdomen sunt împărțite în două categorii adică, acelea ce își au originea în peritoneu, și acelea ce se extind de la organele ce sunt situate în abdomen. Aceste tumori sunt denumite tumori maligne primare și secundare ale suprafeței peritoneale.

Cu ajutorul procedurii HIPEC, tumorile ce se extind în abdomen, pot beneficia de tratament chirurgical citoreductiv.

Progresul în medicația chimioterapeutică a îmbunătățit de asemenea metodele de tratament. Acestea au început să fie administrate atât intravenos cât și direct în abdomen. Folosirea chimioterapiei hipertermice după operație a devenit o practică curentă. Deoarece pacienților cu acest tip de tratament li se acorda avantajul supraviețuirii fără recurență, această metodă

Chimioterapia după operația chirurgicală

După chirurgia citoreductivă, în cavitatea abdominală se aplică chimioterapie. Odată ce operația este finalizată și abdomenul este închis, medicația chimioterapeutică este încălzită la 43 grade Celsius cu ajutorul unei pompe speciale și administrată alături de alte lichide prin drenurile instalate pe ambele laturi ale abdomenului. După tratament, lichidul este îndepărtat din două drenuri diferite. Această metodă este denumită „chimioterapie hipertermică intraperitoneală”. Când un agent chimioterapeutic este administrat intravenos, acesta poate pătrunde în peritoneu la circa 1, 5 mm cel mult și nu poate atinge toate tumorile, așadar nu este eficient.

Atunci când este administrată direct în locația unde se consideră că există reziduuri tumorale, substanțele chimioterapice rămân mai mult timp în cavitatea abdominală și furnizează un tratament mai eficient către țesut. În cazul anumitor tumori, chimioterapia este de asemenea administrată intravenos în timpul operației. Astfel, puterea eliminatorie a agentului chimioterapeutic este sporită.

Când se recomandă?

Orice carcinomatoză peritoneală poate face subiectul unei proceduri HIPEC în diverse etape evolutive sistematizate în clasificarea Helm.

Helm 1 – ca up front therapy în momentul diagnosticării dacă nu există contraindicații ori de câte ori boala este rezecabilă imagistic, ea poate fi abordată chirurgical prin tehnica HIPEC, statisticile arătând că acest scenariu oferă cea mai mare rată de supraviețuire la 5 ani și anume 60%.

Helm 2 – ca interval debulking post chimioterapie, o situație de asemenea frecvența în care paciente declarate inoperabile cu ocazia laparotomiei sau laparoscopiei, efectuează 5-6 cicluri de chimioterapie și apoi HIPEC. În centrul nostru cazurile inoperabile la prima explorare beneficiază și de procedura PIPAC. Dezavantajul acestui tip de abordare este involuția unor leziuni care pot fi omise cu ocazia chirurgiei radicale și pot fi o cauză de recidivă ulterioară.

Helm 3 – ca second look, la pacienții care par a avea un răspuns complet la chimioterapie. Există situații în care la prima explorare se descrie o carcinomatoză incipientă pacienții fac chimioterapie, nu au semne de boala imagistic, dar au un risc major de recidivă peritoneală. Se preferă o atitudine preemtivă prin second look și HIPEC.

Helm 4 – cu ocazia recidivei, este din păcate situația cea mai frecventă, pacienți cu chirurgie incompletă cu reziduu peritoneal aparent controlat oncologic se prezintă cu recidivă de carcinomatoză peritoneală. Pronosticul depinde în principal de agresivitatea bolii, distanța de la tratament până la recidivă, numărul de linii de chimioterapie epuizate.

Helm 5 – salvage HIPEC – operația de ultimă instanță în cazurile imagistic operabile aflate în impas din punct de vedere oncologic și uneori cu complicații evolutive, gen ocluzie intestinală, afectare de tract urinar etc. Pronosticul acestor cazuri este în general rezervat, dar uneori se pot obține supraviețuiri de lungă durată.