Articol realizat cu sprijinul Dr. Florentina Pescaru, medic primar oncologie medicală, Spitalul Sf. Constantin
Screeningul este o metodă de testare care își propune să detecteze cancerul sau alte boli la persoanele care nu prezintă niciun simptom. Permite depistarea cancerului într-un stadiu incipient, când este mult mai ușor de tratat și este vindecabil. Un test de screening nu trebuie să fie costisitor și nu trebuie să pună în pericol sănătatea pacientului. Principalul beneficiu al testelor de screening este acela că depistează cancerul foarte devreme și uneori pot duce chiar la prevenția cancerului.
Screening-ul rămâne dintre cele mai importante metode de luptă împotriva cancerului.
Cancerul de sân
- Cel mai frecvent dintre toate tipurile de cancer la femei;
- Principala cauză de deces prin cancer la femeile europene;
- În 2018, incidența cancerului de sân ocupa locul 2 după cancerul de plămân, înregistrându-se peste 2 milioane de cazuri noi în întreaga lume;
- Este depistat mai des la femei în vârstă, însă un caz din patru apare la femeile sub 50 de ani;
- Mai puțin de 5% din toate cancerele de sân sunt diagnosticate la femei sub 35 de ani;
- In majoritatea țărilor occidentale, în ultimii ani, din ce în ce mai puține femei au murit din cauza cancerului de sân (mai ales persoanele tinere), datorită îmbunătățirii tratamentului și a depistării timpurii a bolii;
- Cancerul de sân apare și la barbați (aproximativ 1% din totalul cancerelor de sân). In fiecare an, un bărbat din 100.000 este depistat cu acest tip de cancer.
Cancerul mamar prezintă toate caracteristicile necesare pentru a face obiectul unui program de screening
- Este cancerul cu cea mai mare incidență la femei și reprezintă o importantă cauză de deces;
- Incidența cancerului de sân a crescut în ultimele decenii cu o rată de 1-2% pe an, incidența și prevalența cancerului de sân crescând cu vârsta pacientelor, atingând un maxim la vârsta perimenopauzală;
- In majoritatea cazurilor, cancerul mamar are o fază preclinică lungă, cu timp mediu de dedublare cuprins între 100 și 200 de zile;
- Tratamentul cancerului mamar în stadiile incipiente oferă rezultate net superioare în ceea ce privește supraviețuirea, morbiditatea și costul, față de stadiile avansate.
Factori de risc– Factori personali (endogeni)
- Vârsta – este rar sub 25 ani, prezintă 2 vârfuri de incidență între 45-49 ani și 60-65 ani;
- Menarha precoce (mai devreme de 12 ani) și menopauza tardivă (după 55 ani);
- Obezitatea în postmenopauză (țesutul adipos având capacitatea de sinteză a hormonilor estrogeni din precursori steroidieni);
- Antecedente obstetricale: nuliparitatea sau prima sarcină după vârsta de 30 de ani;
- Lipsa alăptării (alăptarea fiind considerată un factor protector pentru cancerul de sân);
- Densitate mamară crescută în postmenopauză;
- Afecțiuni precanceroase – hiperplazia ductală/ lobulară atipică, adenoza scleroasă, displazia mamară, carcinomul lobular in situ.
Factori legați de mediu și stilul de viață (exogeni)
- Dieta bogată în grăsimi și dulciuri rafinate (aport semnificativ de colesterol care este convertit în hormoni estrogeni)
- Iradierea regiunii toracice (înaintea vârstei de 30 ani, ex radioterapia LH)
- Consumul excesiv de alcool
- Fumatul
- Consumul de contraceptive orale, terapia de substituție hormonală in postmenopauză
Factori genetici
- Ereditatea – istoricul familial creste riscul de cancer mamar (>/= 2 cancere de sân în aceeași familie, cel puțin unul diagnosticat </= 50 ani, cc oavarian, cc sân la bărbați, rudă de gr. 1 sau 2 cu cc de sân </= 45 ani, istorie familială de 3 sau mai multe cc primare: sân, pancreatic, prostată Gleason >/=7, melanom, sarcom, adrenocortical, tumori cerebrale, leucemie, gastric, colon, endometru, tiroidă, renal)
- Prezența mutațiilor BRCA 1 sau BRCA 2. riscul de cc mamar pe durata întregii vieți este de 56-84% la femeile purtătoare ale mutației BRCA1 sau BRCA 2, iar cel de cancer ovarian este de 36-63% pentru purtătoare de mutație BRCA 1 și de 10-27% pentru purtătoarele de mutație BRCA 2.
- Sindromul Li-Fraumeni – mutație a genei supresoare tumorale p53
- Sindromul Lynch
Factori de risc controversați– conform American Cancer Society – 2016
- Antiperspirantele – conținut de parabeni, aluminiu
- Sutienul cu armături – împiedică fluxul limfatic
- Implantul mamar – sunt puține cazuri de limfom anaplastic cu celule largi identificat în țesutul mamar din jurul implantului
Screeningul pentru cancer mamar
- Examinarea/autoexaminarea clinică a sânilor
- Mamografia bilaterală
- Ultrasonografia mamară
- MRI mamar
Examinarea/autoexaminarea clinică mamară
- Inspecția sânilor: poziția verticală cu brațele pe lângă corp, brațele ridicate deasupra capului, cu brațele fixate pe șolduri și împingând umerii în față;
- Se face optim între ziua 5-7 de la menstruație, la menopauză – oricând;
- Palparea tuturor componentelor sânului, axilei și spațiului supraclavicular (timpul petrecut în palparea fiecărei porțiuni este asociat cu creșterea detectării anomaliilor palpabile);
- Beneficiile – descoperirea anomaliilor mamare timpuriu, rata de vindecare/supraviețuire mai mare decât cele care nu practică autopalparea regulată a glandei mamare;
- Limitele autoexaminării – stresul psihologic, examinare superficială, teama de durere.
Ecografia mamară
- principala metodă de diagnostic/ screening la femeile <40 de ani
- vizualizarea leziunilor foarte mici, nepalpabile (3-4 mm) și a malignităților difuze (cu ajutorul modului Doppler),
- evaluarea leziunilor incerte mamografic,
- vizualizarea ganglionilor axilari, inclusiv sub și supra-claviculari;
- este neinvazivă, nedureroasă, neiradiantă;
- durata scurtă – între 15 și 30 de minute;
- poate fi efectuată la orice vârstă și nu prezintă riscuri pentru femeile gravide.
- Dezavantajele ecografiei mamare sunt în mare parte generate de medicul care efectuează examinarea și de nivelul de performanță ale ecografului, de aceea este foarte important ca aceasta să fie efectuată de catre medici specializați în imagistica sânului și cu un ecograf performant.
Mamografia
- Examen de elecție, rol important în diagnosticul cancerului mamar,
- Modificările mamare pot fi descoperite devreme, înainte de a fi detectabile prin palpare
- Rezultate fals negative, mai ales la femeile tinere cu sânii denși
- În aceste situații sunt necesare investigații suplimentare: ecografia mamară sau MRI
RMN mamar
RMN de sân este o metodă imagistică sigură, neinvazivă, modernă, care nu presupune iradiere şi care poate fi folosită în investigarea sânului, ca o metodă de diagnosticare complementară procedurilor uzuale principale, cum ar fi mamografia şi ecografia și care oferă informații suplimentare.
Recomandările NCCN 2016 pentru MRI mamar anual în screening
- Mutații BRCA prezente, începând cu vârsta de 25 ani
- Radioterapie toracică între 10 – 30ani
- Sd Li –Fraumeni
- >20% risc de cancer mamar bazat pe nivelul de risc al genelor – ATM, CDH1, CHEK2, PALB2, PTEN, STK11, TP53