Fotoprotecția: noutăți și aspecte practice

De ce este importantă fotoprotecția?

Expunerea la soare este benefică pentru organism, contribuind la sinteza vitaminei D și la menținerea stării generale de sănătate. Totuși, radiațiile ultraviolete pot avea efecte nocive asupra pielii atunci când expunerea este excesivă sau neprotejată. De la arsuri solare și pete pigmentare până la îmbătrânirea prematură a pielii și apariția cancerului cutanat, efectele pot fi prevenite în mare măsură printr-o fotoprotecție corectă.

În acest articol vă prezentăm cele mai importante informații despre protecția solară, tipurile de filtre UV, alegerea factorului de protecție potrivit și recomandările actuale privind utilizarea cremelor fotoprotectoare.

Ce este fotoprotecția?

Lumina solară este esențială pentru sinteza vitaminei D. Cu toate acestea, poate provoca reacții cutanate acute sau cronice, de la arsuri cutanate la cancer de piele. Radiațiile ultraviolete B (UVB) (290-320 nm) produc, de cele mai multe ori, fenomene de fotocarcinoză, arsuri, hiperpigmentare sau inflamație. Pe de altă parte, UVA (320-400 nm) duc la îmbătrânire cutanată, dar și cancer de piele (1-3).

Fotoprotecția poate fi asigurată prin: evitarea expunerii în timpul orelor de vârf, îmbrăcăminte corespunzătoare și creme fotoprotectoare.

Preparatele topice fotoprotectoare reflectă sau absorb radiațiile ultraviolete. Se clasifică în: organice (chimice) și anorganice (4, 5).

Filtrele organice conțin compuși care absorb radiațiile ultraviolete și le convertesc într-o cantitate neglijabilă de căldură (6). Printre acestea, se numără: octinoxate sau salicilați. Oxibenzona reprezintă cel mai utilizat filtru UVA (7).

Cremele fotoprotectoare asociază mai multe tipuri de filtre, cu diverse absorbții ale spectrului UV. De exemplu, avobenzone poate fi utilizată împreună cu homosalate sau octisalate, pentru a crește, astfel, spectrul de acțiune (8).

Pe de altă parte, filtrele anorganice sunt compuși minerali care reflectă radiațiile ultraviolete. Printre acestea se numără: oxidul de zinc (cu dimensiuni de 5-20 nm), dioxidul de titan. Aceste produse sunt stabile și, spre deosebire de filtrele organice, prezintă un potențial iritativ mai scăzut. Filtrele anorganice oferă protecție împotriva UVA1 și UVA2, dar și UVB (9).

Cremele fotoprotectoare colorate conțin atât filtre UV, cât și pigment alb de dioxid de titan și oxid de fier (galben, roșu, negru). Sunt eficiente împotriva UVA1 și luminii vizibile (400-700 nm) (10).

Cum alegem crema cu protecție solară?

SPF, denumit sun protection factor, măsoară capacitatea cremei fotoprotectoare de a preveni o arsură cutanată, produsă, primordial, de către UVB. SPF reprezintă raportul dintre doza minimă de radiație solară care produce eritem pe pielea protejată de crema fotoprotectoare și pielea neprotejată. Termenul de rezistent la apă semnifică menținerea SPF timp de 40 minute, în timp ce foarte rezistent la apă se referă la persistența SPF pentru 80 minute (11).

Toți indivizii, indiferent de fototip, ar trebui să utilizeze creme fotoprotectoare. Bineînțeles, cei cu fototip cutanat mai deschis, și anume I-III sunt mai susceptibili la arsuri sau, pe termen lung, cancer cutanat, fotoîmbătrânire. Astfel, acestor persoane li se recomandă cremă fotoprotectoare cu SPF minim 30. Totodată, SPF de minim 30 va fi utilizat și de către persoane care lucrează în exterior sau sportivi (de exemplu, Intense Protect 50+; iar pentru sportivi Sport Fluid SPF 50+). SPF 15 se folosește cotidian. Pentru pacienții cu acnee, aflați în tratament cu retinoizi sau alte substanțe fotosensibilizante, am putea opta pentru Emulsie Cleanance SPF 50+. În cazul pacienților cu istoric de cancer cutanat sau câmp de cancerizare, este ideal să optăm pentru creme fotoprotectoare SPF 50+, dar cu durată mai lungă de acțiune (un exemplu bun în acest sens este Sunsimed SPF 50+ cremă) (11).

Cele mai eficiente creme fotoprotectoare conțin substanțe active împotriva UVB, UVA1 și UVA2. Singurele 3 ingrediente recunoscute a fi eficiente împotriva UVA1 sunt: avobenzone, oxidul de zinc și dioxidul de titan.

Fotoprotecția la copii

În ceea ce privește utilizarea cremelor fotoprotectoare de către pacienții pediatrici, se va evita utilizarea lor înaintea vârstei de 6 luni. Cu toate acestea, dacă nu este posibilă utilizarea îmbrăcămintei pe anumite zone, se poate aplica cremă cu SPF 15, în cantități limitate, cum ar fi fața sau mâinile. Se recomandă utilizarea unor produse special concepute pentru copii, non-iritante sau sensibilizante. Au fost raportate reacții alergice la filtrele organice și, de aceea, trebuie evitate la copii. Se preferă emulsiile uleioase și filtrele anorganice (dioxid de titan, oxid de zinc) (putem opta pentru Spray SPF 50+ protecție solară copii) (12-15).

Cum aplicăm corect crema cu SPF?

Cât despre cantitatea optimă de cremă fotoprotectoare, este important să aplicăm o cantitate suficientă. Se poate recurge la regula „linguriței”: 1 linguriță pentru față și gât, 2 lingurițe pentru torace anterior și posterior, câte o linguriță pentru fiecare membru superior și câte 2 lingurițe pentru fiecare membru inferior. De asemenea, crema fotoprotectoare va fi aplicată cu 30 minute înaintea expunerii la soare (16).

Scade crema cu SPF producția de vitamina D?

Un alt aspect îndelung discutat în ultimii ani vizează legătura dintre utilizarea cremelor fotoprotectoare și sinteza de vitamina D. Trialurile clinice au demonstrat că producția de vitamina D nu este supresată (17-19).

Îmbrăcămintea – o metodă eficientă de fotoprotecție

Îmbrăcămintea reprezintă un alt mijloc de fotoprotecție eficient. Gradul fotoprotecției este cuantificat prin ultraviolet protection factor (UPF) și este redat de către țesătură, culoare, textură, substanțele cu care au fost tratate hainele și, nu în ultimul rând, dacă hainele sunt umede sau uscate (11, 20).

În concluzie, fotoprotecția este importantă pentru toți indivizii, indiferent de vârstă sau patologiile asociate, și trebuie realizată corespunzător, pentru a evita efectele adverse ale radiațiilor ultraviolete, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt.

Nu uitați de controlul dermatologic periodic

Monitorizarea pielii este la fel de importantă ca utilizarea zilnică a protecției solare. Persoanele care prezintă numeroase alunițe, antecedente familiale de melanom sau care observă modificări la nivelul leziunilor pigmentare ar trebui să se adreseze medicului dermatolog pentru evaluare.

Monitorizarea periodică a nevilor (alunițelor) este esențială pentru depistarea precoce a eventualelor modificări suspecte. Se recomandă efectuarea unei dermatoscopii complete de două ori pe an, chiar și în absența simptomelor, pentru evaluarea tuturor leziunilor pigmentare și compararea acestora în timp. De asemenea, este importantă autoexaminarea regulată a pielii și urmărirea semnelor descrise de regula ABCDE (ilustrată în imaginea alăturată), care poate ajuta la identificarea modificărilor ce necesită consult dermatologic. Detectarea timpurie a schimbărilor la nivelul alunițelor crește semnificativ șansele unui diagnostic precoce și ale unui tratament eficient.

Concluzii

Protecția solară nu este necesară doar în vacanță sau la plajă, ci reprezintă o măsură de prevenție care ar trebui integrată în rutina zilnică de îngrijire a pielii. Alegerea unui produs adecvat, aplicarea lui în cantitate suficientă și reaplicarea la intervale regulate, împreună cu evitarea expunerii excesive la soare și efectuarea controalelor dermatologice periodice, contribuie la reducerea riscului de arsuri solare, fotoîmbătrânire și cancer cutanat.

De reținut!

☀️ Folosiți zilnic cremă cu protecție solară, inclusiv în zilele înnorate.

🧴 Alegeți minimum SPF 30, iar SPF 50+ dacă aveți pielea foarte deschisă, antecedente de cancer cutanat sau expunere intensă la soare.

👒 Purtați pălării, ochelari de soare și îmbrăcăminte cu protecție UV.

⏰ Evitați expunerea între orele 11:00 și 16:00.

🔍 Programați o dermatoscopie periodică și consultați medicul dermatolog dacă observați modificări ale alunițelor.

Referințe:

1. de Gruijl FR, Rebel H. Early events in UV carcinogenesis–DNA damage, target cells and mutant p53 foci. Photochem Photobiol 2008; 84:382.
2. Yaar M, Gilchrest BA. Photoageing: mechanism, prevention and therapy. Br J Dermatol 2007; 157:874.
3. Tewari A, Sarkany RP, Young AR. UVA1 induces cyclobutane pyrimidine dimers but not 6-4 photoproducts in human skin in vivo. J Invest Dermatol 2012; 132:394.
4. Hexsel CL, Bangert SD, Hebert AA, Lim HW. Current sunscreen issues: 2007 Food and Drug Administration sunscreen labelling recommendations and combination sunscreen/insect repellent products. J Am Acad Dermatol 2008; 59:316.
5. Fourtanier A, Moyal D, Seite S. UVA filters in sun-protection products: regulatory and biological aspects. Photochem Photobiol Sci 2012; 11:81.
6. Sambandan DR, Ratner D. Sunscreens: an overview and update. J Am Acad Dermatol 2011; 64:748.
7. Sambandan DR, Ratner D. Sunscreens: an overview and update. J Am Acad Dermatol 2011; 64:748.
8. Lautenschlager S, Wulf HC, Pittelkow MR. Photoprotection. Lancet 2007; 370:528.
9. Wang SQ, Tooley IR. Photoprotection in the era of nanotechnology. Semin Cutan Med Surg 2011; 30:210.
10. Shukla RK, Kumar A, Pandey AK, et al. Titanium dioxide nanoparticles induce oxidative stress-mediated apoptosis in human keratinocyte cells. J Biomed Nanotechnol 2011; 7:100.
11. Elma D Baron. Selection of sunscreen and sun-protective measures. Uptodate May 10, 2021.
12. Paller AS, Hawk JL, Honig P, et al. New insights about infant and toddler skin: implications for sun protection. Pediatrics 2011; 128:92.
13. Ferriols AP, Boniche AA. Photoallergic eczema caused by sunscreens in a 12-year-old girl. Contact Dermatitis 2000; 43:229.
14. Dumon D, Dekeuleneer V, Tennstedt D, et al. Allergic contact dermatitis caused by octocrylene in a young child. Contact Dermatitis 2012; 67:240.
15. Cook N, Freeman S. Photosensitive dermatitis due to sunscreen allergy in a child. Australas J Dermatol 2002; 43:133.
16. Isedeh P, Osterwalder U, Lim HW. Teaspoon rule revisited: proper amount of sunscreen application. Photodermatol Photoimmunol Photomed 2013; 29:55.
17. Buck Louis GM, Kannan K, Sapra KJ, et al. Urinary concentrations of benzophenone-type ultraviolet radiation filters and couples’ fecundity. Am J Epidemiol 2014; 180:1168.
18. Neale RE, Khan SR, Lucas RM, et al. The effect of sunscreen on vitamin D: a review. Br J Dermatol 2019; 181:907.
19. Jayaratne N, Russell A, van der Pols JC. Sun protection and vitamin D status in an Australian subtropical community. Prev Med 2012; 55:146.
20. Richardson SD. Environmental mass spectrometry: emerging contaminants and current issues. Anal Chem 2012; 84:747.

Articol realizat de:

Dr. Miulescu Raluca-Gabriela1,2, Dr. Costescu Monica1,3, Dr. Popa Adelina4, Dr. Șandru Florica1,4

1Universitatea de Medicina si Farmacie ”Carol Davila”, Bucuresti, Romania

2Departament de Dermatologie, Spitalul Orasenesc Valenii de Munte, Romania

3Departament de Dermatologie, Spitalul Clinic de Boli Infectioase “Dr. Victor Babes”, Bucuresti, Romania

4Departament de Dermatologie, Spital Universitar de Urgenta ”Elias” Bucuresti, Romania